Pongwiffy

Pongwiffy-Kaye Umansky

Editura Rao, 2005

Citită de Oana pentru Max

Săptămâna trecută a fost ziua lui Max. Max e Maximilian, fiu-meu. De când a făcut aproape 2 ani, îi citesc. Când era foarte mic, stătea la mine în brațe, pe fotoliul verde „de citit”, acum stăm umăr la umăr și, cu degetul pe carte, silabisește câteva rânduri în fiecare seară!

Așadar, acum suntem cititori de cărți serioase, cărți pe care le alegem (atunci când nu le primim cadou:)) după recenzii de pe Goodreads, de exemplu.

Pongwiffy, toate cele patru volume traduse la noi, a fost o surpriză tare plăcută, mai ales că ilustrația și coperta nu te-ar face să crezi că e o carte pentru copii de 6-7 ani.

Dar cine e Pongwiffy? E o vrăjitoare! Una bizară, nu în sensul în care ne-am aștepta să fie o vrăjitoare, ci una anapoda: trăiește la groapa de gunoi de la marginea Pădurii Vrăjitoarelor (nici nu e de mirare cu așa un nume „Pute de Trăznește” i se spune în carte, noi i-am zis Împuțica), mătura nu prea o ascultă, are ca asistent un hamster cu accent caraghios: „Ugo-cu H”, care vine tocmai de la Amsterdam! Prietena ei cea mai bună e Sharkadder-Vipera Rechin în carte, noi am rebotezat-o și pe ea în Viperechina și trebuie să asculte de șefa vrăjitoarelor, Sourmuddle- Baltă Acră (o bătrână senilă și ranchiunoasă)!

Prietenia cu Sharkadder e la fel de bizară, dar poate, mai sinceră și mai sănătoasă decât ceea ce întâlnim în alte cărți pentru copii. Când Pongwiffy o invită în casa cea nouă, Sharkadder exclamă: ”- E o groapă de gunoi…E o cocioabă puturoasă. Nici nu se poate numi adăpost. E jalnică și scârboasă. E cea mai groaznică peșteră în care am pus piciorul vreodată. Ți se potrivește de minune!”

Vrăjitoarele sunt ființe simpatice. Mănâncă aproape la fel ca noi, oamenii, cu mici diferențe neînsemnate: ”tocană de sconcs”, ”biscuiți crocanți cu păduchi, gem de meduză” și beau ”apă mocirloasă” sau ”suc proaspăt de salamandră de apă”și ”iaurt cu aromă de molii”. Vrăjitoarele, unele dintre ele, seamănă izbitor cu exemplare umane: folosesc parfum (favoritul lui Sharkadder e Noapte-Într-o Fabrică-de-Pește), se dau cu ruj verde pe buze (în nuanțele Mușchi, Urzică, Alge, Mucegai, Bilă și Mâzgă de Lac),  își pun bigudiuri- arici (pe care-i încălzești, dar nu prea tare că ciupesc; doar cât îi faci să adoarmă), țin diete și citesc Daily Miracle.

Vrăjitoarele se reunesc în fiecare lună pe Piscul Dealului, la Sabat, pentru a mânca sandvișuri învechite și a schimba vești răsuflate. Pentru a schimba această stare de lucruri, vrăjitoarele hotărăsc să noteze pe bucățele de hârtie propuneri de activități de făcut la Sabat. Propunerile sunt, ca la ora de dirigenție, de la: ”să înființăm o bandă de cercetașe”, ”să facem o demonstrație de machiaj”, ”să dăm o petrecere aniversară pentru Sourmuddle”, până la ”să cântăm cântece scoțiene de luptă”. Dar ce prinde cel mai bine e propunerea lui Hugo, hamsterul:”un gongurs de talente”.

Și acțiunea se dezlănțuie: intră în scenă Scott Sinister (vedeta zilei și iubirea secretă a lui Pongwiffy) care, ca orice vedetă are lanțuri de aur, plombe de aur și ”diamante de mărimea unor mingi de ping-pong” pe degete, gărzi de corp și -ca-n viață-o Lulu, starletă și însoțitoare permanentă.

Pongwiffy și Sharkadder fac un drum până la maestrul cofetar- cum altfel decât francez- Pierre de Gingerbread (”autorul cărții Melci cu unt și alte povestiri”) pentru a-i face un tort aniversar lui Sourmuddle. Când e gata, ”pe un platou de argint ,mare cât un capac de tomberon ”, tronează tortul capodoperă: ”Gândiți-vă la tortul pe care l-ați văzut cândva în vitrina cofetarului, cel după care ați salivat ore în șir, până să vă poată  smulge de acolo și să vă ia acasă, unde ați fost forțați să mâncați conopidă. Acum, uitați-l! În comparație cu Tortul lui Sourmuddle, tortul viselor voastre e un flecușteț pe care îl luați la pachet și îl terminați într-o jumătate de oră.”

Și Pongwiffy îl…pierde.

Cum face să nu strice petrecerea, cum se luptă cu trolii și cum o ajută Hugo trebuie citit (dacă tot ați ajuns până aici).

Și dacă vă place volumul unu, mai sunt încă trei cărți: Vacanța de Coșmar, Vraja Anului și Răzbunarea Trolilor. Pe elefant.ro se vând, fiecare cu 9,45 lei.

Vă avertizez, totuși, că numărul mare de denumiri rămase în engleză, ar putea descuraja un mic ascultător neantrenat. Sau un bunic cititor!

Advertisements

Leave a Reply

Please log in using one of these methods to post your comment:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s