Miroase a vacanță

~ OLGUȚA ȘI UN BUNIC DE MILIOANE ~

~ Alex Moldovan – Editura Arthur, 2016 ~

(citită de Sorana)

Aștept cartea asta de mult timp. Adică am așteptat-o mult timp. Lucrurile s-au întâmplat așa: prima dată am dat de bicicleta galbenă, apoi am aflat că proprietarul ei, Alex Moldovan, e traducător și apoi a apărut și pagina de FB a Olguței , care mi-a plăcut pentru că desenele-teasere erau tare frumoase. Cățelul cu ochelari m-a dat gata. Plus că tot pachetul era legat cu o fundă galbenă, foarte festivă, de sărbătoare bucuroasă, dacă pot spune așa și iată că pot (pentru că știu eu unele sărbători nu așa de bucuroase, dar n-are rost să le amintesc).

Când duminica trecută am reușit, printr-o întâmplare fericită, să ajungem, Oana și cu mine, împreună cu echipa Super Mini Lego a centrului, la Bookfest pentru o oră, ne-am dus ață la standul editurii Arthur, de unde am înhățat-o pe Olguța. Nu m-a interesat să o răsfoiesc, nu nimica. Când am ajuns acasă și am eliberat-o de folia de plastic care o proteja, m-a trecut un fior: dacă n-o să-mi placă?

Așa că duminică seara n-am deschis-o. M-am uitat la copertă, am mângâiat-o și gata. Luni, după școală, m-am dus la piață și am cumpărat cireșe, am mers acasă, am spălat câte au încăput într-un castronel, m-am așezat în pat într-un cot și am citit. Am avut un sentiment așa de puternic de vacanță, încât era cât pe ce să nu ajung la orele de după-amiază.

Nu am să povestesc nimic din carte. Bine, reformulez. Am să povestesc doar foarte puțin, am să spun doar că este o carte de aventuri. Dacă sunteți în căutarea unei cărți cu prințese sclifosite, asta nu e cea potrivită. Olguța este o fetiță de 12 ani, cu o inteligență mult peste medie și cu ceva probleme în familie, ca să folosesc un eufemism. Visul ei e să devină scriitoare. „Dar cred că asta se înțelege de la sine. Pentru că ce altceva ți-ai putea dori să devii?” În consecință, are întotdeauna toate cuvintele la ea, plus un borcan mare cu ironie, în care le înmoaie înainte să le folosească. Nu-i place franceza, dar asta am senzația că se va schimba în volumul următor. Personajul ei este foarte bine conturat. Lecțiile pe care le dă povestea sunt de bun-simț, iar lumea creată de autor, credibilă. Desigur, credibilă în sensul de convenție, de realitate plus quelque chose d’autre, hihi :P. O construcție pe alocuri nelineară, dar care ține cititorul în priză, cu capitole scurte, cu titluri interesante și finaluri incitante. Cititorul vede lucrurile prin ochii Olguței și se poate identifica ușor cu ea. Dialogurile sunt delicoase, iar micile secrete presărate pe ici-colo te fac să vrei să mai citești măcar un pic, până deslușești măcar unul. Și din secret în secret, dintr-o pățanie în alta, totul pe muzică de jazz, Olguța încheie această aventură – pentru că înțelegem că urmează alta. O așteptăm cu nerăbdare 😉

Din înțelepciunea Olguței: „Pentru cine nu știe, există două feluri de lucruri-pe-care-adulții-nu-ți-le-explică-niciodată. Sunt lucruri-pe-care-adulții-nu-ți-le-explică-niciodată-pentru-că-pot-să-nu-ți-le-explice și lucruri-pe-care-adulții-nu-ți-le-explică-niciodată-pentru-că-nu-pot-să-ți-le-explice.”

Din muzicile personajelor: OlguțaNinatatăl Olguței.

A, era să uit. Volumul are niște ilustrații grozave și nu sunt color. Adică ar putea fi colorate, mie așa mi-a venit. Ca să folosesc stilul Olguței, cartea se încadrează în categoria „cărți-pentru-copii-în-care-te-scufunzi-ca-în-piscină-într-o-zi-fierbinte-de-vară”.

 O puteți comanda de aici.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s